Cluj-Napoca, 17 iunie 2026 În cadrul Festivalului Internațional de Film Transilvania (TIFF) 2026, ediția XXVI, Fundația Renașterea, Federația Tinerilor din Cluj, MSD România și TIFF au organizat, pe 16 iunie, o ediție specială TIFF Talk, “Când vulnerabilitatea devine putere”, dedicată sănătății femeii, prevenției și educației pentru sănătate, aducând împreună medici, reprezentanți ai societății civile, pacienți și lideri de opinie într-o conversație despre cum informația și accesul la prevenție pot schimba destine.

Pornind de la proiecțiile aniversare în cadrul TIFF ale filmului „Wit” (2001), regizat de Mike Nichols și având-o în rol principal pe Emma Thompson, discuția a extins perspectiva dincolo de experiența diagnosticului și a mutat conversația către ceea ce poate fi făcut înainte ca boala să apară sau înainte ca aceasta să fie descoperită prea târziu.

Evenimentul a reunit într-un dialog despre prevenție, inclusiv prin vaccinare anti-HPV, screening și educație pentru sănătate vorbitori precum Mihaela Geoană (Fundația Renașterea), Dr. Cătălin Todoran, medic ginecolog, Andra Deac (Asociația Gabrielle), Livia Stan (MSD România).

„De peste cinci ani, TIFF a introdus conversații despre sănătate în cadrul galelor, întâlnirilor și formatelor sale de dialog, pentru că sănătatea și cultura nu sunt lumi separate. O societate trebuie să fie sănătoasă pentru a fi preocupată de cultură. Cinematografia ne-a spus mereu povești despre vulnerabilitate și fragilitate umană, de la «Wit», filmul care a inspirat această discuție despre sănătate, la «Moartea domnului Lăzărescu» și multe alte producții culturale. Credem că filmul poate deschide conversații dificile și necesare”, a declarat Tudor Giurgiu, Președintele TIFF.

6 povești se încheie prea devreme, în fiecare zi

În România, în fiecare zi, 9 femei sunt diagnosticate cu cancer de col uterin, iar 6 femei își pierd viața zilnic din cauza cancerelor asociate infecției persistente cu HPV. Însă multe dintre aceste povești pot fi rescrise prin prevenție, acces la informație și acțiune la timp.

Infecția cu HPV și problemele pe care le poate provoca, inclusiv cancerul de col uterin, pot fi prevenite prin vaccinare, controale medicale regulate și teste de depistare, cum sunt testul Babeș-Papanicolau și testul HPV.

România dispune astăzi de unul dintre cele mai extinse programe de acces la vaccinarea anti HPV din Uniunea Europeană, cu peste 270.000 de persoane vaccinate și un trend pozitiv evident – numărul vaccinărilor a crescut cu aproximativ 40% într-un singur an. Aceste evoluții indică o schimbare graduală de comportament la nivelul populației, o tranziție de la ezitare la acțiune, care trebuie susținută în continuare.

Vaccinarea anti-HPV este gratuită pentru fete și băieți cu vârsta între 11 și 26 de ani și 50% compensată pentru femeile asigurate, cu vârsta între 27 și 45 de ani.

„Ca medici, ne dorim ca pacientele să ajungă la noi înainte să apară o problemă, nu abia atunci când deja apar simptome. Prevenția înseamnă controale regulate, screening, informare corectă și acces la soluții care pot reduce riscul de boală, inclusiv vaccinarea anti-HPV. În cazul infecției cu HPV, vaccinarea poate preveni o parte importantă dintre afecțiunile asociate virusului, iar screeningul ajută la depistarea timpurie a leziunilor precanceroase. Mesajul este simplu: nu amânați discuția cu medicul ginecolog, mergeți la controalele regulate și informați-vă despre opțiunile de prevenție disponibile”, a declarat Dr. Cătălin Todoran, medic ginecolog.

Scrie-ti povestea! Mergi la medic!

Fiecare femeie merită șansa de a-și scrie propria poveste, iar prevenția rămâne unul dintre cele mai puternice instrumente pentru a face acest lucru.

„Femeile au grijă, de cele mai multe ori, de întreaga familie, însă prea des uită să aibă grijă și de ele. Prevenția înseamnă să ne oferim timp pentru controale medicale regulate, să ascultăm semnalele propriului corp și să nu amânăm investigațiile recomandate. O femeie sănătoasă poate continua să fie un sprijin pentru cei dragi, pentru comunitate și pentru societate.”, completează Andra Deac, Asociația Gabrielle.

„Unul din cinci cancere diagnosticate în rândul femeilor este un cancer ginecologic. De aceea, prevenția trebuie să ajungă mai aproape de femei: prin informație corectă, controale regulate, vaccinare anti-HPV și screening acolo unde este recomandat. Vedem în comunități cât de mult contează diagnosticul precoce și cât de multe vieți pot fi schimbate atunci când accesul la prevenție devine real”, a declarat Mihaela Geoană, Președinta Fundației Renașterea.

„Prevenția începe cu educația și cu deciziile pe care le luăm încă de la vârste fragede. Vaccinarea anti-HPV este una dintre cele mai eficiente măsuri prin care tinerii își pot proteja sănătatea pe termen lung. Ca organizație care lucrează direct cu tinerii, credem că accesul la informații corecte și la servicii de prevenție trebuie să devină o normalitate, nu o excepție. Fiecare generație are șansa de a reduce impactul unor boli care pot fi prevenite, iar această schimbare începe prin responsabilitate, dialog și acțiune timpurie”, a declarat Paul Marc, Președintele Federației Tinerilor din Cluj.

„Cancerul de col uterin este unul dintre puținele tipuri de cancer pentru care există perspectiva eliminării ca problemă de sănătate publică prin vaccinare anti-HPV, screening și acces la tratament. Provocarea rămâne să transformăm informația în acțiune. Fiecare decizie de prevenție luată la timp poate schimba o poveste de viață.”, spune Livia Stan, Policy Access Market Manager, MSD România.

Despre infectia cu HPV si povara cancerelor asociate

În România, infecția cu HPV continuă să aibă un impact major asupra sănătății publice. Cancerul de col uterin rămâne cea mai cunoscută afecțiune asociată virusului, cu o povară imensă, România continuând să înregistreze cele mai ridicate rate de incidență și mortalitate din Uniunea Europeană.

Infecția persistentă cu HPV poate contribui la apariția mai multor tipuri de cancer, inclusiv anal, vulvar, vaginal, penian și orofaringian. În condițiile în care se estimează că aproximativ 80% dintre persoane vor intra în contact cu HPV la un moment dat în viață, prevenția devine un mesaj relevant pentru întreaga populație, indiferent de sex.

Deși este unul dintre puținele tipuri de cancer care poate fi prevenit prin vaccinare și screening, cancerul de col uterin reprezintă aproape 44% din totalul cancerelor ginecologice (principalele tipuri includ cancerul de col uterin, ovarian, endometrial, vaginal și vulvar). În 2024, conform datelor ECIS, peste 3.600 de femei au fost diagnosticate cu cancer de col uterin în România și peste 1700 și-au pierdut viața din cauza acestei afecțiuni.

HPV nu este un subiect care privește exclusiv sistemul medical. Este o temă care ține de educație, încredere, acces la informații corecte și capacitatea comunității de a construi soluții împreună. De aceea, modelul HPV FREE CITY pornește de la o idee simplă: o campanie locală are impact real doar atunci când este construită împreună cu oamenii din comunitate.

La evenimentul de lansare al coaliției din Timișoara au participat peste 30 de actori locali, iar coaliția continuă să se extindă. Printre semnatari și parteneri se numără instituții medicale importante, organizații civice și studențești, autorități locale și organizații cu experiență în sănătate publică și lucrul cu tinerii.

Din coaliție fac parte:

• Prefectura Județului Timiș
• Primăria Municipiului Timișoara
• Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie „Dr. Victor Babeș” Timișoara
• Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Louis Țurcanu” Timișoara
• Spitalul Clinic Județean de Urgență „Pius Brînzeu” Timișoara
• Spitalul Clinic Municipal de Urgență Timișoara
• Societatea Studenților Mediciniști din Timișoara
• Asociația Studenților Mediciniști Europeni Timișoara
• Alianța Organizațiilor Studențești din Timișoara
• Salvați Copiii
• Caravana Medicilor
• Asociația Română Anti-HIV
• Timișoara 2023 – Capitală Culturală Europeană
• MSD România

Următorul pas important va avea loc pe 20 mai 2026, când la Timișoara va fi organizat un workshop dedicat dialogului dintre tineri și autoritățile locale. Scopul întâlnirii este identificarea unor modalități mai eficiente de colaborare pentru construirea unei campanii care să nu rămână doar la nivel declarativ, ci să ajungă concret la oameni.

Workshopul va reuni tineri, reprezentanți ai autorităților, organizații studențești, ONG-uri și specialiști din domeniul medical. Discuțiile se vor concentra pe barierele care îi împiedică pe tineri să caute informații, să vorbească despre HPV sau să ia în considerare vaccinarea. Totodată, participanții vor analiza ce tipuri de mesaje funcționează, care sunt canalele de comunicare credibile și cum pot autoritățile sprijini mai eficient inițiativele venite din comunitate.

Un element important al atelierului este trecerea de la intenții la responsabilități concrete. Fiecare partener va putea contribui prin acțiuni clare: informare în școli, comunicare adresată tinerilor, organizarea de evenimente publice, implicarea medicilor, sprijinirea comunităților vulnerabile, promovare online sau conectarea campaniei la rețele locale deja existente.

Pentru ca o campanie HPV să aibă un impact real, nu este suficientă transmiterea unor informații medicale corecte. Este nevoie de construirea încrederii, de mesaje adaptate limbajului și preocupărilor tinerilor și de implicarea părinților, profesorilor, medicilor de familie, școlilor, universităților și organizațiilor care lucrează deja cu grupuri vulnerabile.

Experiența coaliției arată că prevenția funcționează atunci când mesajul medical este susținut de comunitate. Prin acest workshop, Timișoara HPV FREE CITY își propune să devină mai mult decât o campanie de informare: o platformă locală de colaborare prin care actorii relevanți lucrează împreună, împart resurse, construiesc mesaje comune și ajung mai eficient la tineri.

Pe 20 mai 2026, Timișoara face următorul pas: aduce tinerii și autoritățile la aceeași masă pentru a construi împreună o campanie care poate schimba comportamente, nu doar opinii.

Timișoara HPV FREE CITY înseamnă prevenție, colaborare și responsabilitate. Sănătatea unei generații nu poate fi protejată prin mesaje izolate, ci prin acțiune comună.

Conceptul evenimentului pleacă de la realitatea dating-ului modern: toate întâlnirile sunt, de fapt, blind dates – nu pentru că oamenii ascund ceva, ci pentru că o parte din riscuri sunt invizibile. HPV este unul dintre ele. Generația Z este fluentă în „limbajul” dating-ului actual, știe să identifice red flags și green flags în aplicații ca Bumble sau Tinder, ia decizii rapide, navighează ușor scenarii ipotetice. În același timp, discuțiile despre sănătate intimă rămân rare, amânate sau tratate superficial. Aici apare „golul” pe care „Despre HPV pe-șleau” încearcă să-l umple.

„HPV e un red flag dacă nimeni nu îl marchează ca atare? Tinerii recunosc semnalele de alarmă în dating, dar nu le recunosc și când vine vorba de sănătatea sexuală. HPV nu se vede, nu doare, nu intră în conversație în mod natural, e acoperit de mituri de tipul doar fetele îl au sau prezervativul e suficient. Evenimentul nostru tocmai asta își propune: să dea voce unui subiect invizibil, fără rușine și fără morală”, explică Paul Marc, președinte FTC.

Conform datelor GlobalWebIndex, 33% dintre utilizatorii de internet necăsătoriți au folosit în ultima lună un serviciu de dating online. Aplicațiile oferă confort, viteză și acces la un număr mare de potențiale „match-uri”. În acest context, în care swipe-urile și algoritmii fac mai ușoare întâlnirile, discuțiile despre sănătate intimă și prevenție rămân, de multe ori, în plan secund, ceea ce face cu atât mai importantă crearea unor spații sigure în care tinerii să poată vorbi deschis despre riscuri invizibile, precum infecția cu HPV.

Totodată, în baza unui raport al Institutului Național de Sănătate Publică privind sarcina la adolescente în România, vârsta primei experiențe sexuale a scăzut semnificativ în ultimii ani. La fetele incluse în raport, vârsta medie a primului contact sexual este de 15,6 ani, cu o vârstă minimă raportată de 9 ani, iar aproape 20% dintre fete au debut sexual înainte de 15 ani. Această realitate se suprapune cu faptul că prevalența infecției cu HPV este maximă la tinere și adolescente. HPV este un virus extrem de contagios: aproximativ 80% dintre persoanele active sexual vor avea, cel puțin o dată în viață, o infecție cu HPV. În jur de 60% dintre persoanele purtătoare nu prezintă niciun simptom, ceea ce înseamnă că virusul se transmite ușor, fără ca persoana infectată să știe.

HPV se poate transmite prin contact sexual genital, inclusiv prin contact fără penetrare, dar și prin alte căi: prin mâini infectate, lenjerie, prosoape, haine contaminate sau de la mamă la făt în momentul nașterii. Cea mai gravă consecință a infecției persistente cu anumite tulpini de HPV este cancerul de col uterin, cel mai frecvent tip de cancer ginecologic diagnosticat în România și al treilea cel mai comun tip de cancer în rândul femeilor din țara noastră, însă al doilea cel mai frecvent în segmentul 15-44 ani. 

În România, în fiecare an sunt diagnosticate peste 3.500 de cazuri noi de cancer de col uterin și înregistrate peste 2.000 de decese cauzate de această boală, în mare parte pentru că este depistată în stadii tardive. Sunt cunoscute peste 100 de tulpini de HPV, iar tulpinile cu risc oncogen crescut, precum HPV 16 și 18, cresc dramatic riscul de cancer de col uterin – de aproximativ 400 de ori în cazul infecției cu HPV 16 și de 250 de ori în cazul infecției cu HPV 18, comparativ cu femeile neinfectate.

La nivel internațional, consensul este clar: vaccinarea anti-HPV este cea mai eficace metodă de protecție împotriva cancerului de col uterin. Conform unui raport OECD (2024), vaccinul nonavalent (cu 9 tulpini) poate preveni până la 90% dintre cazurile de cancer de col uterin.

Aproape toate țările din Uniunea Europeană, plus Norvegia și Islanda, oferă vaccinul HPV atât fetelor, cât și băieților în adolescență. Bulgaria, ultima țară care nu vaccinase băieții, a început vaccinarea acestora în 2025. În 2023, în medie 64% dintre fetele din UE au primit toate dozele recomandate de vaccin HPV până la vârsta de 15 ani, cu variații majore între țări (de la 91% în Portugalia la 7% în Bulgaria). Chiar și așa, majoritatea statelor sunt încă sub ținta OMS pentru 2030: vaccinarea completă a 90% dintre fete până la 15 ani. La băieți, acoperirea vaccinală este, în general, mai redusă, pentru că au fost incluși mai recent în programe. Totuși, opt țări europene (Norvegia, Portugalia, Danemarca, Irlanda, Finlanda, Belgia, Ungaria și Regatul Unit) au reușit deja ca, în 2023, peste 60% dintre băieți să fie vaccinați cu toate dozele.

În România, deși interesul public a crescut în ultimii ani, acoperirea vaccinală anti-HPV rămâne insuficientă:

• 23% acoperire vaccinală la fete de 15 ani – principalul indicator urmărit în cadrul strategiei de eliminare a cancerului de col uterin;
• acoperirea vaccinală medie este de 12,5% pentru fetele născute între 2003 și 2013

Aceste cifre arată un decalaj semnificativ față de media europeană și față de ținta globală de eliminare a cancerului de col uterin. În acest context, accesul la informație clară și lipsită de stigmat pentru tineri devine esențial.

Infecția cu HPV este, de cele mai multe ori, tăcută. Virusul se localizează la nivelul mucoaselor (zona genitală, anală, orofaringiană) sau la nivelul pielii și, în aproximativ 60% dintre cazuri, nu provoacă niciun simptom vizibil. 

Atunci când se manifestă, o poate face prin:

• negi genitali;
• umflături;
• leziuni sau pete la nivelul anusului, scrotului, colului uterin, coapsei, penisului.

O parte dintre infecțiile cu HPV cu risc oncogen crescut pot persista și, în timp, pot duce la:

• cancer de col uterin (la femei);
• cancere ale anusului, orofaringelui, vulvei, vaginului și penisului;
• tumori cutanate și mucoase benigne (veruci anogenitale la bărbați și femei).

Aproximativ 70% dintre femeile infectate nu dezvoltă cancer, deoarece majoritatea infecțiilor au o durată scurtă și sunt eliminate spontan de către organism în 1-2 ani. Cheia este, însă, prevenția și depistarea precoce: vaccinare, testare Babeș-Papanicolau, testare HPV, controale regulate. Vaccinarea anti-HPV ajută la prevenirea infecției, dar nu poate trata o infecție deja instalată și nici nu vindecă un cancer apărut. Momentul optim pentru administrare este înainte de debutul vieții sexuale, în special în preadolescență, când răspunsul imun al organismului este cel mai bun, adică între 9 și 15 ani. În România, vaccinul este oferit gratuit fetelor și băieților cu vârsta între 11 și 26 de ani, și 50% compensat femeilor între 27 și 45 de ani.

Evenimentul de la ZBOR Hub Cluj a fost construit special pentru publicul tânăr, în jurul unor valori clare: fără rușine, fără morală, fără „prelegeri plictisitoare”.

Formatul serii:

• socializare ghidată în grupuri mici;
• întrebări structurate, care deschid conversații despre dating, limite, consimțământ, comunicare în relații (inclusiv în contexte de online dating);
• sesiuni facilitate de specialiștii EROS, cu experiență în educație sexuală și sănătate relațională;
• o cutie anonimă pentru întrebări sensibile, care le permite tinerilor să se informeze fără teamă de judecată.

Participanții au ocazia să:

• afle clar ce este HPV, cum se transmite și cum se pot proteja;
• discute deschis despre vaccinare, testare și mersul la medic;
• exerseze cum pot aduce în discuție subiecte intime fără să pară intruzivi sau „cringe”;
• învețe să identifice „red flags” nu doar în comportamentele de dating, ci și în lipsa discuțiilor despre sănătate.

„Nu e un curs, nu e o predică, nu e o discuție în care cineva ceartă pe cineva. E un spațiu safe în care tinerii pot întreba orice, pot spune «nu știu» și pot pleca acasă cu mai puțină rușine și mai multă claritate. Dacă vrem ca vaccinarea, testarea și prevenția să fie opțiuni reale pentru generația tânără, trebuie să începem prin a vorbi cu ei în limbajul și în formatul lor”, spun organizatorii.

Detalii eveniment și înscriere

• Titlu: „Despre HPV pe-șleau”
• Data: 4 martie
• Ora: 19:00
• Locație: ZBOR Hub Cluj
• Acces: Intrare liberă, pe bază de înscriere
• Înscriere: prin aplicația Zbor, disponibilă în App Store și Google Play.

Evenimentul marchează Ziua Internațională de Conștientizare a Infecției cu HPV și își propune să transforme un subiect considerat „incomod” într-o conversație normală, firească, de zi cu zi – la fel de prezentă ca orice alt „small talk” din dating.

Lansăm înscrierile pentru participanți la Summitul Tinerilor 5.0! Ești tânăr și ai multe de împărtășit din experiența ta? Vrei să contribui la viziunea comună privind sectorul de tineret din România pentru următorii ani?

Te așteptăm la Summitul Tinerilor 2020!
Completează formularul de înscriere. Deadline: 31.10.2020, ora 23:59. Apelul este deschis și pentru lucrătorii de tineret! Împreună, vom avea 15 zile cu activități de învățare, dezbatere, consultare și celebrare a mișcării de tineret.

“Viitorul începe astăzi!” acesta este îndemnul pe care îl avem pentru generația noastră. De cele mai multe ori, cei din jurul nostru tind să considere că tinerii trebuie să se pregătească astăzi pentru a acționa mâine.Credem că e timpul ca tinerii din România să fie parte a deciziei, fiind tratați ca parteneri egali, în spiritul dezvoltării continue și a implicării active în societatea de astăzi. În acest sens, ediția aniversară a acestui Summit își va concentra atenția asupra Rezoluției Tinerilor din România, un document care își propune să stabilească o viziune clară asupra priorităților pentru tinerii români. Credem că prin coalizarea sectorului de tineret putem da o voce puternică și unitară tinerilor din România, plecând de la nevoile identificate. ” spune Gabriel Carnariu – Președinte Consiliul Tineretului din România

Îndemnăm și organizațiile să se înscrie la Summit-ul Tinerilor 5.0, pentru a participa la consultări și pentru a lua parte la definitivarea Rezoluției Tinerilor 2020. Mai multe detalii despre apelul pentru ONG-uri se găsesc aici. 

În această ediție a Summitului reinventăm atelierele în format fizic, care acum vor fi sub forma unor sesiuni închise de lucru și de consultare. Plenarele din formatul fizic de altădată, le transformăm în evenimente deschise, online! Revenim în curând cu detalii!

Summitul Tinerilor 2020 este organizat de Guvernanța Capitalei Tineretului din România – Consiliul Tineretului din România (CTR), Federația Tinerilor din Cluj (FTC), Grupul PONT, BCR – Banca Comercială Română, cu sprijinul Primăriei și Consiliului Local Cluj-Napoca.

Acest document se va axa pe cele 11 Obiective Europene de Tineret.  Rezoluția aparține sectorului de tineret, de aceea implicarea activă a tinerilor și a ONG-urilor este indispensabilă. Invităm pe această cale organizațiile de tineret să contribuie la definitivarea Rezoluției, implicându-se activ la consultări. 

Aceasta este o oportunitate extraordinară pentru ONG-uri de a împărtăși din propria experiență și de a susține efortul comun al întregului sector de tineret. Organizațiile care doresc să participe la consultări se pot înscrie completând acest formular. Deadline pentru înscriere: 30.10.2020, ora 23:59.

Cele 11 Obiective Europene de Tineret

Rezoluția Tinerilor 2020 va reprezenta un important punct de plecare în vederea dezvoltării sectorului de tineret și va constitui un punct de reper în elaborarea viitoarelor politici din domeniu.

Documentul se va axa pe cele 11 Obiective Europene de Tineret: 

1. Connecting EU with Youth – O Uniune Europeană (UE) mai conectată cu tinerii
2. Equality of All Genders – Egalitate pentru toate genurile
3. Inclusive Societies – Societăți incluzive
4. Information and Constructive Dialogue – Informare și dialog constructiv
5. Mental Health and Wellbeing – Sănătate mintală și bunăstare
6. Moving Rural Youth Forward – Dezvoltarea tinerilor în mediul rural
7. Quality Employment for All – Locuri de muncă de calitate pentru toți
8. Quality Learning – Învățământ de calitate
9. Space and Participation for All – Spații ale tinerilor și participare pentru toți
10. Sustainable Green Europe – O Europă verde și durabilă
11. Youth Organisations and European Programmes – Organizații de/pentru tineret și programe europene

Apelul pentru ONG-uri și programarea domeniilor

În selectarea domeniilor, ONG-urile pot consulta programul disponibil aici. 

Îndemnăm oganizațiile să se înscrie la Summit-ul Tinerilor 5.0, pentru a participa la consultări și pentru a lua parte la definitivarea Rezoluției. Mai multe detalii despre apelul pentru ONG-uri se găsesc aici. 

Summitul Tinerilor 2020 este organizat de Guvernanța Capitalei Tineretului din România – Consiliul Tineretului din România (CTR), Federația Tinerilor din Cluj (FTC), Grupul PONT, BCR – Banca Comercială Română, cu sprijinul Primăriei și Consiliului Local Cluj-Napoca.